Telefonie gratis? Protejeaz-o cu un bumper metalic!

Visul multor oameni e acum realitate. Acum avem telefonie gratis. Detalii mai jos.

Eram prin liceu când începueseră telefoanele mobile să apară. Ce vorbești, în 1994 parcă au apărut și la noi, pe scară largă. Știu că prin 98-99 se vorbea gratis la unele telefoane. Era coadă la Orange la cartele, cum s-a făcut coadă acum câțiva ani la Cosmote, că primeai numere d-astea extrem de ușoare cu câțiva euro.

Cu Nokia 5110 se putea vorbi gratuit 4,59 minute. Trebuia să lipești prelungire de fire între bornele bateriei și contactele din telefon. Apelai pe cineva, iar când suna, scoteai bateria (dar rămânea conectată-n telefon), apoi scoteai cartela. Scoțând cartela, clar că nu avea cum să te taxeze. Apelul era deja pornit și puteai vorbi 4,59 minute așa. Dacă depășeai… se întrerupea convorbirea. Știu că mergea faza asta și cu un model de Motorola. Nu bag mâna în foc, dar cred că Motorola Kramer. Ăla de costa 1000 de dolari când a apărut, cine avea din ăla era privit cu respect pe stradă și lumea făcea temenele în fața lui. Vremuri de demult apuse. Dar cum telefonul era așa scump și nimeni nu voia să-l strice cu lipituri ciudate între placă și baterie, studenții (ăștia așa ca noi), rupeam Nokiile alea. A mers șmecheria vreo câteva luni, până s-au prins ăștia de la Orange (pe vremea aia Dialog) și-au scos treaba.

Apoi, prin 2001-2002 făcuseră niște flăcăi de prin Regie o altă șmecherie de puteai vorbi gratis.
Luai o cartelă de telefon fix, iar ăia puneau pe ea un EEPROM. Microcip cu memorie flash. Băgai cartela în telefon și sunai. Când terminai cei 100 de mii, convorbirea se întrerupea. Scoteai cartela din telefon și-o băgai la loc. Iar aveai 100 de mii pe ea. Și tot așa, o puteai folosi de zeci și sute de ori.

Începuseră să se facă zeci de cartele d-astea pe nașpa. S-au prins ăștia de la Romtelecom și-au pus muștiuc de metal în locul ăluia de plastic de la telefoanele fixe. Căci se fureau alea ca să poți crea cartela minune. Care și aia trebuia să fie scoasă cu grijă din fantă, EEPROM-ul ăla fiind ceva mai înalt decât cartela și dacă trăgeai de ea ca nebunul, rămânea microcipul în telefon. Se vindeau cu 1 milion jumate ca pâinea caldă.
tel

S-au prins ăștia de la Romtelecom și de asta dar n-au avut ce să le facă. Decât să bage altfel de cartele pe piață. Unele de nu le hăcuiai așa repede. Cred că și acum mai există câteva cartele d-alea pe la cineva prin sertar. Telefoane publice mai sunt? Eu n-am mai văzut de ceva vreme unul…

Și ajungem în zilele noastre. Când nu mai e nevoie să facem niciun fel de șmecherie ca să vorbim gratis. Acum ne dă convorbiri naționale și internaționale gratuite. Bașca de net gratis.
Dar acum, alta e beleaua. Faptul că telefoanele astea mai inteligente decât proprietarii sunt ca uriașul cu picioare de lut. Da, poți face poze, poți să umbli pe net, poți filma, să te joci, să folosești fel de fel de programe. Totul până la rezistența lui. Căci dacă ți-a picat pe podea bijuteria tehnologică, îl aduni cu fărașul. Însă bine că există bumper metalic pentru allview v1 viper s 4g cu imprimeu 3D. Ca atunci când mai scapi telefonul pe jos, bumnperul să ți-l protejeze. Și cu model 3D ca să atragă privirile invidioșilor.
Acum observ că și telefoanele mobile pot trece ca și bijuterii. Cum erau ceasurile la bărbați, nu cu multă vreme în urmă, așa-i acum cu telefoanele. Care mai de care să fie bătut cu pietre scumpe, poleit cu ar și cu huse de piele fină de căprioară pe cale de dispariție.
Rămâne de văzut până unde vom ajunge cu tehnologia. Și până unde vor ajunge ăia numiți “Mână-Lungă“, să ne debaraseze de bijuteriile de care am vorbit. Sper să nu ajungă decât la pușcărie…

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *