Jocul codurilor

Realizat după întâmplări reale şi având 8 nominalizări la Premiile Oscar, „Jocul Codurilor” prezintă povestea lui Alan Turing (Benedict Cumberbatch), matematician, criptanalist şi erou de război, pionier al tehnologiei moderne a calculatoarelor. Alături de un grup restrâns de specialişti, el a reuşit spargerea unui cod aşa-numit „de nespart” al maşinăriei Enigma a Germaniei, în al Doilea Război Mondial.
Filmul „The Imitation Game / Jocul Codurilor” este distribuit de Forum Film România şi a avut premiera pe 30 ianuarie 2015.

Povestea cât se poate de adevărată, dar mai puţin cunoscută a criptanalistului Alan Turing s-a răspândit cu viteză printre membrii comunităţii de la Hollywood în decembrie 2011. Teddy Schwarzman, directorul casei de producţie Black Bear Pictures, a fost atras de această poveste imediat: „

A reprezentat un moment care a schimbat cursul evenimentelor, este important din punct de vedere istoric şi are un personaj central neînţeles. Scenariul oferea imediat imaginea filmului şi era scris foarte inteligent, cu un dialog stilizat şi care punea în lumină personajele.

Este o poveste de viaţă extraordinară”, spune scenaristul Graham Moore. „Este genul de poveste pe care n-ai cum s-o inventezi, n-ar fi fost credibilă. O persoană care să treacă prin atâtea evenimente tragice, o asemenea persoană să fie un geniu, un erou în timpul războiului, o persoană care a inventat calculatorul, care a fost persecutat de către Guvern pentru că era homosexual, şi care apoi s-a sinucis. Sunt de fapt mai multe filme într-unul singur. E şocant, dar adevărat.

Din punct de vedere tematic, Schwarzman s-a identificat cu scenariul: „Îi apreciez pe neadaptaţi, pe cei care gândesc, care fac lucruri văzute de alţii drept incredibile sau superficiale sau care nu sunt corecte, dar care cu o îndârjire extraordinară găsesc o modalitate de a avea un ecou puternic. Aceasta este poveste unui bărbat care a făcut un lucru care a avut impact supra generaţiilor care i-au urmat.”

Producţia s-a filmat în Anglia, pe durata a opt săptămâni, în Londra, Oxfordshire, Buckinghamshire şi Dorset, inclusiv în clădirea în stil Victorian în care a locuit ofiţerul Ian Fleming, o bază dezafectată a Aviaţiei Regale, staţia King’s Cross, Şcoala Sherborne unde tânărul Turing a învăţat şi Parcul Bletchley, centrul decodificărilor, plus câteva interioare filmate în studiourile HDS/CHAK89 în Middlesex.

Maria Djurkovic, designer-ul filmului, nu a fost restricţionată de exigenţele din perioada războiului: „Oamenii au anumite aşteptări de la o anumită perioadă şi încerc să nu le iau în considerare. De asemenea, încerc să mă asigur ca fiecare locaţie aleasă şi fiecare design se potriveşte estetic ca o entitate de sine stătătoare şi să nu se împrăştie în mai multe direcţii. Aspectul filmelor pentru care lucrez au o calitate vizuală ridicată”.

„Paleta coloristică a anilor 1940 era destul de fadă, dar dacă te uiţi pe materialul de cercetare, elementul central al filmului este maşina de decodificat a lui Turing, şi acesta a fost punctul nostru de plecare. Să ajungi la Bletchley şi să vezi cum funcţionează acest aparat a fost extraordinar… era o creaţie imensă, cu milioane de cabluri roşii care ieşeau din ea,” continuă ea.

Graham Moore face un rezumat al sentimentelor celor implicaţi: „Povestea lui Alan Turing a cunoscut un sfârşit tragic, dar am dorit să realizăm un film în care îi sărbătoream viaţa şi munca. Sper că acest film le va oferi spectatorilor o imagine asupra acestui individ dificil şi complicat. Nu a existat cineva asemeni lui, iar scopul meu a fost să creez o legătură între public şi Turing, să le arăt ce gândea, ce făcea. Sper că, atunci când se vor uita pe ecran, vor simpatiza şi vor înţelege mai bine această persoană care nu are un loc meritat în istorie, în timp şi spaţiu – şi vor înţelege ce om extraordinar a fost el.”

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *